11 propuneri de revitalizare a monumentelor istorice din comuna Balta

Luni, 31 octombrie 2016, Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană – MAIE a prezentat publicului larg 11 propuneri de revitalizare a monumentelor istorice din trei sate din comuna Balta, județul Mehedinți: Balta, Costești și Prejna. Măsurile de salvgardare și de valorificare a construcțiilor din zonă au fost gândite în cadrul proiectului “Trecut pentru viitor. Arhitectura tradițională din Geoparcul Platoul Mehedinți”, în urma unui amplu proces de cecetare și diagnoză.

maie-mtr-31-10-2016-20Arhitectura vernaculară din comuna Balta este amenințată de fenomenul de degradare deja instalat. Din cele 15 monumente de pe raza comunei aflate pe lista monumentelor istorice, doar 11 mai există în realitate. Drumurile către monumente nu sunt semnalate, monumentele, în sine, nu sunt marcate în totalitate în PUG (pe planuri apar doar bisericile monument) și nu sunt stabilite zonele de protecție ale acestora.

Pe lângă lipsa de infrastructură, comuna Balta trece printr-un puternic proces de îmbătrânire care îi transformă patrimonial material și imaterial. Migrația din anii 2000 a făcut ca majoritatea celor rămași să fie foștii angajați ai minelor și fabricilor din zonă care își trăiesc pensia în satul în care s-au născut. Procesul e resimțit de locuitori. Discursurile lor menționează invariabil riscul depopulării comunei care, în timp, ar duce la dispariția acesteia. Preotul Constantin Stoican din Costești a menționat că “dacă situația nu ia nicio întorsătură, satul va dispărea în 20 de ani”. Riscul abandonării totale a zonei este evident dacă ne uităm la cazul satului Nevăț din comuna Balta, sat care nu mai are niciun locuitor, dar care încă mai apare în evidențele oficiale.

În același timp, deși comuna Balta reprezintă 9.63% din aria protejată Geoparcul Platoul Mehedinți și cuprinde 4 rezervații naturale de interes național (Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei și Cornetul Bălții), lipsește o strategie locală de susținere a activității turistice ca formă de activitate prosperă.

Înțelegând toate aceste lucruri, în urma unei cercetări de investigație care a presupus și cercetare arhitecturală in situ pe perioada unei școli de vară (25 august – 3 septembrie 2016) și a unei cercetări sociologice în contextul mai larg al locuirii rurale, echipa proiectului a formulat politici de valorificare sustenabilă a patrimoniului și a conturat propuneri urbanistice și arhitecturale de dezvoltare locală. Pași importanți ai acestor planuri au fost: realizarea unor proiecte de valorificare a monumentelor locale cu care comunitatea locală să se identifice și includerea importanței promovării unei forme de turism și recreere care să nu afecteze starea de conservare a habitatelor și peisajelor din Geoparc. Astfel, cele 3 seturi de propuneri includ (dar nu se limitează la): crearea unui punct de lucru pentru onitologi, restaurarea și refuncționalizarea celor două mori din satul Costești prin transformarea lor în puncte de informare turistică sau crearea unui muzeu al tradițiilor populare în interiorul bisericii Sf. Voievozi.