Cercetări

Școala de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”: Rolul mitologiei în definirea legăturii om-mediu – raport de cercetare

Încă de la venirea echipei MAIE în Geoparc, am fost uimiți să aflăm despre legendele care înconjoară această zonă și am fost fascinați de modul în care acestea sunt păstrate și transmise mai departe. Am aflat despre povești locale despre haiduci, comori, sau despre aurul ascuns în peșteri și stânci, însă prin cercetarea antropologică din acest an ne-am concentrat atenția asupra mitului Podului lui Dumnezeu și asupra legendei lui Nicodim. Fiind cunoscute de majoritatea localnicilor, în diverse variații, acestea reușesc să devină adevărate elemente identitare și chiar să depășească universul rural local, ca atracții turistice.

Raportul de cercetare reprezintă unul dintre rezultatele celei de-a șasea ediții a școlii de vară de arhitectură și antropoligie în Geoparcul Platoul Mehedinți”, organizată de Asociația MAIE, cu sprijinul AFCN, în parteneriat cu: Designers Thinkers Makers, Asociația Mehedințiul de sub munte, Asociația Iele-Sânziene, Direcția Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinți din cadrul Consiliului Județean Mehedinți și cu Primăria Comunei Ponoarele

Școala de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”: Cutia cu fotografii – raport de cercetare

În 2021, la școala de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”, am derulat, împreună cu studenții și liceenii participanți, o nouă cercetare de teren a unui tip de patrimoniu care dezvăluie un alt timp de prezent din comunitățile mehedințene. Studiul asupra patrimoniului imobil bogat din spațiul geoparcului a semnalat existența a importante elemente de istorie socială a muncii, adică elemente de patrimoniu imaterial, iar acestea au adus în atenția echipei resursele naturale și distribuirea lor în gospodării. Odată ajunși în casele localnicilor, ni s-a înfățișat firesc patrimoniul fotografic, ce constituie obiectul de studiu al raportului de cercetare din anul 2021.

Raportul de cercetare reprezintă unul dintre rezultatele celei de-a cincea ediții a școlii de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”, organizată de Asociația MAIE, cu sprijinul AFCN, în parteneriat cu: Designers Thinkers Makers, Asociația Mehedințiul de sub munte, Direcția Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinți din cadrul Consiliului Județean Mehedinți și cu Primăria Comunei Balta.

Școala de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”: Gospodăria în Ponoarele – raport de cercetare

În 2020, la școala de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”, am derulat, împreună cu studentele participante, o cercetare de teren prin care ne-am dorit să investigăm practicile regăsite în gospodăriile din satul Ponoarele, specificul arhitectural și al locuirii, precum și felul în care se raportează localnicii la peisajul cultural și natural din regiune. Ne-am dorit să deslușim cum pot aceste caracteristici să genereze modele pentru dezvoltarea strategică și sustenabilă a comunității – o dezvoltare bazată pe resursele locului de care aceasta aparține. Prin studiile pe care le derulăm an de an în zonă, vrem să fundamentăm următoarele proiecte pe care le vom iniția prin Asociația MAIE în Geoparcul Platoul Mehedinți.

Raportul de cercetare reprezintă unul dintre rezultatele ediției a patra a școlii de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”, organizată de Asociația MAIE, în parteneriat cu Designers Thinkers Makers și Primăria Comunei Balta, cu sprijinul Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și Fundația Prințului de Wales România.

Școala de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”: Mineritul – raport de cercetare

Mineritul a reprezentat una dintre activitățile economice importante în zona Olteniei. Industria, existentă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial s-a dezvoltat puternic în perioada comunistă. Pentru a răspunde nevoilor de forță de muncă, statul român a adus aici muncitori din toat[ țara. Acțiunea 7000, de exemplu, și-a propus să angajeze în minele din Gorj peste 7000 de muncitori care să extragă materia necesară dezvoltării industriale galopante din perioada respectivă. Politica de angajare a inclus și mulți locuitori ai satelor din vecinătatea carierelor. În județul Mehedinți, în 1992, lucrau peste 4500 de oameni în industriile extractive, conform datelor disponibile la Institutul Național de Statistică. Tranziția post-comunistă și închiderea minelor a făcut ca, în 2017, puțin peste 500 de oameni să mai lucreze în acest sector. Numărul lor este într-o continuă scădere pe măsură ce ultimele mine rămase întâmpină dificultăți tot mai mari de funcționare sau sunt închise.

Trecut pentru viitor – raport de cercetare

Peisajul cultural al Podișului Mehedinți – prea puțin pus în valoare și nu suficient protejat din punctul de vedere al regulamentelor locale de intervenție – constituie un patrimoniu construit lăsat în uitare, unde tipul de așezare este mai curând cel rural. Conform Listei Monumentelor Istorice există un număr ridicat de obiective istorice protejate în acest spațiu. Situația de pe teren este însă cu totul diferită: o mare parte din obiective sunt, fie deja demolate, fie dispărute.  Raportul de cercetare realizat în cadrul proiectului reunește rezultatele cercetării multidisciplinare realizate în vara anului 2016, propunând și o serie de intervenții locale.

Trecut pentru viitor – broșură

Realizată în 2016, broșura reunește rezulatele proiectului pilot de cercetare asupra comunei Balta. Proiectul a avut drept obiective conturarea condițiilor istorice, administrative și socioculturale în care s-au dezvoltat așezările rurale din cadrul Geoparcului Platoul Mehedinți, de a pune în evidență repetitivitatea tipologiilor arhitecturale de locuire în zonă și cadrul istoric evolutiv al așezărilor, de a documenta starea actuală a monumentelor istorice și de propunere a unor direcții de intervenție asupra acestor obiective, adaptate principiilor contemporane ale dezvoltării durabile.

Ghid de recomandări. Studiu de caz în comunele Isverna, Balta și Ponoarele

În 2014, în cadrul proiectului Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți – Studiu de caz în comunele Isverna, Balta și Ponoarele au fost studiate monumentele de arhitectura populară – locuinţe, troite, biserici de lemn, mori de apa, precum si interacţiunea dintre patrimoniul material, imaterial si natural din comunele menționate. Pe baza analizei arhitecturii vernaculare au fost propuse modalități de protejare a peisajului cultural local prin respectarea unor reguli în realizarea construcțiilor noi și în renovarea celor vechi. Aceste recomandări sunt reunite în prezentul ghid.