Despre proiectul Trecut pentru viitor

România s-a născut la sat, un tărâm pe care astăzi am ajuns să îl idilizăm. Ne dorim să păstrăm nealterat satul românesc, punând pe un plan secund țăranul și năzuința lui pentru o viață mai bună, în care să se bucure de condiți și oportunități adaptate nevoilor actuale.

Așezările din Geoparcul Platoul Mehedinți, la fel ca majoritatea localităților rurale din România, s-au dezvoltat în mod organic. Aici, omul a reușit să trăiască în comuniune cu natura, găsind un echilibru între a se adapta la condițiile mediului înconjurător și a-și adapta mediul la nevoile sale. Mediul înconjurător a modelat arhitectura, modul de viață și structura interioară a sătenilor, care au ajuns să construiască, să gândească și să trăiască în armonie cu natura. Arhitectura laică și religioasă întâlnită în acest spațiu geografic stă mărturie identității și tenacității locuitorilor. Modernizarea forțată din timpul regimului comunist a transformat categoric satul românesc, și a fisurat legătura dintre om și natură. În ciuda acestui lucru, echilibru ce a stat la baza lumii rurale poate fi observat în arhitectura vernaculară, în meșteșugurile și tradițiile locale, în ritmul vieții puținilor locuitori rămași.

img_9100

În acest context, inițiativa asociației MAIE se concentrează pe satul mehedințian actual și pe nevoia găsirii unui echilibru între tradiție și modernitate, între păstrarea intactă a patrimoniului cultural și adaptarea construcțiilor la nevoile actuale ale locuitorilor.  Analizarea particularității arhitecturii vernaculare din comuna Balta, încadrarea clădirilor în contextul natural și cultural,  descoperirea relației localnicilor cu patrimoniul cultural în contextul mai larg al locuirii și elaborarea unor propuneri de revitalizare îndreptate atât spre păstrare identității, cât și spre dezvoltarea durabilă a celor trei sate, sunt câteva dintre activitățile realizate. Omul, gospodăria, mediul și patrimoniul cultural au fost văzute ca parți ale unui tot unitar, fiind abordate în mod secvențial pe parcursul proiectului.

Satul nu poate rămâne încremenit în timp pentru a-și aștepta vizitatorii ocazionali, ci are nevoie de o dezvoltare durabilă armonioasă, care să nu-i afecteze identitatea, structura, naturalețea și care să ofere locuitorilor o șansă. Doar urmând și respectând modelul de evoluție al satului, adaptându-l nevoilor actuale, putem păstra și transmite valorile, liniștea, frumusețea oferite de lumea rurală.

Bianca-Maria BĂLȘAN