Complexul carstic de la Ponoarele
Rezervaţia complexă se află la 5 km sud-est de Baia de Aramă. Aici se întâlnesc cele mai diferite şi mai originale fenomene carstice din geoparc și chiar din ţara noastră: peşteri, văi oarbe, câmpuri de lapiezuri, o arcadă naturală ce formează podul natural Ponoarele. Acesta s-a format în urma prăbuşirii unui tavan al peşterii, având cca. 25 m lungime, 8 m lăţime şi se ridică la o înălţime de 14 m faţă de fundul viroagei peste care arcuieşte. Peste acest pod trecea şoseaua ce leagă Baia de Aramă de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. De câțiva ani, s-a construit o șosea paralelă, pentru că exista pericolul prăbușirii podului.
Lângă pod se adânceşte o dolină aproape circulară, în al cărei perete se observă vechea intrare a peşterii rămasă izolată în urma prăbuşirii tavanului şi formării dolinei şi podului natural. În partea estică a podului se întinde depresiunea Ponoare, care are aspectul unei chei de calcar, prin care curge o dolină circulară în al cărui perete vestic se deschide Peştera de la Pod, cu o lungime totală de 633 m şi care reprezintă de fapt originea podului. Deasupra „peşterii podului” se întinde un câmp de lapiezuri, iar mai departe apare un bazin larg, o vale cu fundul plat, mâlos în care primăvara şi vara în timp ploios se formează Zătonul Mare. În perioadele uscate, fundul lacului este acoperit cu vegetaţie xerofilă. În partea de nord a podului natural se află Zătonul Mic. Această zonă este interesantă prin cele două peşteri, cea de la pod şi Peştera Zăton situată în zona ponorului Zăton, cât şi prin interesantul câmp de lapiezuri îngropate, situat pe creasta dealului şi care separă cele două depresiuni, câmp ce oferă un peisaj inedit prin ariditatea sa şi prin sculptura adâncă a şanţurilor ce dă un aspect fantastic acestei zone calcaroase. Rezervaţia de la Ponoare are o suprafaţă de 100 ha şi datorită importanţei sale ştiinţifice a fost declarată monument al naturii.
1. Podul lui Dumnezeu
Geoparcul Platoul Mehedinți este locul unde se întâlnesc formațiuni geologice rare, principalul monument natural fiind Podul lui Dumnezeu din Ponoarele. Format prin surparea tavanului peșterii din apropiere, acesta este cel mai mare pod natural funcțional din țară, cu o lungime de aproximativ 60-70m și o înălțime de 50m.
În zonă există multe legende prin care localnicii au încercat să explice apariția acestui important monument al naturii. Apariția sa are la bază lupta dintre forțele luminii și întunericului, care au cauzat prăbușirea bolții peșterii. Dihotomia dintre bine și rău e reprezentată fie de Dumnezeu și Diavol, fie de Iovan Iorgovan și Balaur. Oamenii locului povestesc că personajul negativ se ascundea în peșteră, fiind alungat de forțele binelui. De atunci, podul nou format a devenit al lui Dumnezeu, în timp ce stânca pe care s-a refugiat a devenit Stânca Dracului.
2. Peștera Ponoarele
Peștera Ponoarele, poziționată în centrul satului cu același nume, constituie un reper în ceea ce zona are de oferit. Alături de Podul lui Dumnezeu, câmpurile de lapiezuri și lacul Zăton, peștera face parte din Complexul Carstic de la Ponoarele, care reunește unele din cele mai originale fenomene carstice din România.
Peștera este rezultatul acțiunii apelor lacului care și-au croit drum prin galeriile subterane și pe sub podul natural. Cu o lungime de 734 m lungime, peștera face legătura dintre Zătonul Mare și Zătonul Mic. Galeriile sale prezintă stalactite cu forme curioase, de obiecte, oameni sau animale și oferă adăpost pentru trei specii de lilieci.
3. Lacul Zăton
În comuna Ponoarele se află cel mai mare lac carstic din România – lacul Zăton. Denumirea indică modul de formare a acestuia, verbul „a zătoni” semnificând oprirea unei ape curgătoare. Dealul peșterii din apropiere funcționează ca un baraj prin care apa se acumulează în albia lacului. Zătonul nu este un lac obișnuit, acesta având perioade îndelungate în care nu are apă. Relieful calcaros al zonei a generat nenumărate trasee ale apei, mai ales în subteran, unde s-au creat adevărate sisteme de galerii.
În timpul anotimpurilor ploioase, lacul poate ajunge la o suprafață de 2 km² și 20 m adâncime. În timpul verii, din cauza secetei și a sistemului de scurgere subteran, lacul seacă.
Pentru ponoreni, Zăton este un spațiu unde au loc întâmplări nefericite. Multe legende ale acestei zone înglobează lacul, fiind blestemat de Nicodim să fie fără vietăți și devenind, totodată, refugiul diavolului alungat din Peștera Ponoarele.
