Școala de vară Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți a fost prezentată în cadrul conferinței „Școala de trecut: Educație nouă, teme de când lumea”

Comunitatea România Tradițiilor Creative a organizat conferința „Școala de trecut: educație nouă, teme de când lumea” pe 17 aprilie. Întâlnirea, găzduită de Muzeul Național Cotroceni, a fost prima dintr-o serie prin care comunitatea își propune să explice și să promoveze conceptul de tradiții creative și să consolideze legăturile dintre iubitorii de tradiții.

În contextul Anului European al Patrimoniului Cultural, întâlnirea a urmărit identificarea și prezentarea metodelor creative de valorificare a patrimoniului și a tradițiilor locale ca resurse de viitor pentru educație și dezvoltare în rândul comunităților. Întâlnirea a reunit 11 vorbitori. Fiecare și-a prezentat proiectul de succes în identificarea, valorificarea și încurajarea păstrării tradițiilor locale ca resurse pentru dezvoltarea socială și economică a zonelor de care aparțin.

conferinta-rtc-scoala-de-trecut-educatie-noua-teme-de-cand-lumea-credite-foto-muzeul-national-cotroceni-21-3-973x649

În cadrul conferinței, Andrei Mihail,  sociolog în cadrul proiectului, a vorbit despre activitățile Școlii de vară de arhitectură din comuna Balta din august 2016 , care a reunit studenți la arhitectură și sociologie. Activitățile au pornit de la o cartografiere a monumentelor istorice din zonă, alături de o evaluare a nevoilor comunității locale. S-a constatat existența unei populații îmbătrânite, ceea ce putea ridica probleme în perspectivele utilitare ale clădirilor identificate. Demersul a fost în primă fază unul de cercetare. Timp de 8 zile a fost derulată o cercetare privind starea clădirilor și au avut loc discuții cu localnicii, cu scopul de a înțelege exact care este relația locuitorilor cu aceste monumente,  cum pot fi salvate clădirile identificate și care sunt perspectivele oamenilor din zonă cu privire la integrarea acestora în activitățile sociale ulterioare. Cercetătorii au identificat nevoia de a adapta acțiunile de recuperare a elementelor de patrimoniu la nevoile localnicilor. Proiectul va continua în 2018 printr-o abordare interdisciplinară (antropologie, sociologie și economie, alături de arhitectură).

conferinta-rtc-scoala-de-trecut-educatie-noua-teme-de-cand-lumea-credite-foto-muzeul-national-cotroceni-16-3-973x649

Conferința a fost deschisă de Vintilă Mihăilescu, care a amintit despre începutul mișcării România Tradițiilor Creative, în 2017, un moment în care devenise clar faptul că recuperarea tradițiilor a ajuns o misiune asumată de către zeci, sute, dacă nu chiar mii de inițiative punctuale: „Am încercat să aflăm ce înseamnă acest element comun, să știm unul de altul, despre ce este vorba sau cum îl putem numi.” Fără a neglija sau subevalua partea de conservare a tradițiilor, aflăm că, în prezent, acestea pot fi păstrate în viață „paradoxal, doar schimbându-le, altfel se mumifică, ajung să moară.” Inevitabil, ajungem la o așa zisă ecologie a tradițiilor, în care nu este vorba despre salvarea iei românești, a buciumului, a pelicanului din Deltă, ci despre cum poate fi refăcut un sistem patrimonial și cultural care implică comunitatea, dezvoltarea locală și sentimentul general de apartenență: „Este ceva de transmis. Tradițiile nu se moștenesc, se învață.”

În cadrul conferinței au mai prezentat Matei Câlția (Asociația sătească Șona Noastră), Alexandra Mihailciuc (Asociația Maria), Ana Maria Goilav (Școala de la Bunești), Andreea Machidon (Fundația Pro Patrimonio), Alexandru Andrășanu (Geoparcul Țara Hațegului), Adriana Scripcariu (Școala de la Piscu) și Oana Sav (Motz art).